AVIZ

referitor la proiectul de Lege pentru modificarea și completarea

unor acte normative în domeniul asistenței sociale și a

Legii nr. 78/2014 privind reglementarea activității

 de voluntariat în România

Analizând proiectul de Lege pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul asistenței sociale și a Legii nr.78/2014 privind reglementarea activității de voluntariat în România, transmis de Secretariatul General al Guvernului cu adresa nr. 367 din 03.11.2023 și înregistrat la Consiliul Legislativ cu
nr. D1105/03.11.2023,

CONSILIUL LEGISLATIV

În temeiul art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 73/1993, republicată, cu completările ulterioare, și al art. 33 alin. (3) din Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Legislativ, cu modificările ulterioare,

Avizează favorabil proiectul de lege, cu următoarele observații și propuneri:

1. Proiectul de lege are ca obiect modificarea și completarea următoarelor acte normative în domeniul asistenței sociale:

a) Legea nr. 197/2012 privind asigurarea calității în domeniul serviciilor sociale, cu modificările și completările ulterioare;

b) Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 82/2016 pentru aprobarea Statutului special al funcției publice specifice de inspector social și pentru modificarea și completarea unor acte normative, aprobată prin Legea nr. 16/2018, cu completările ulterioare;

c) Legea asistenței sociale nr. 292/2011, cu modificările și completările ulterioare;

d) Legea nr. 17/2000 privind asistența socială a persoanelor vârstnice, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

e) Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 113/2011 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 198/2012, cu modificările ulterioare;

De asemenea, se propune și completarea Legii nr. 78/2014 privind reglementarea activității de voluntariat în România, cu modificările ulterioare, în sensul introducerii unui nou articol.

2. Prin conținutul său normativ, proiectul de lege se încadrează în categoria legilor organice, fiind incidente prevederile art.73 alin.(3)
lit. p) și h) din Constituția României, republicată, iar, în aplicarea dispozițiilor art.75 alin.(1) din Legea fundamentală, prima Cameră sesizată este Senatul.

3. Precizăm că, prin avizul pe care îl emite, Consiliul Legislativ nu se pronunță asupra oportunității soluțiilor legislative preconizate.

4. Ca observații de ordin general, precizăm următoarele:

4.1. În primul rând, remarcăm amploarea și consistența intervențiilor legislative propuse asupra actelor normative de bază.

Astfel, constatăm că prezentul proiect conține 29 de intervenții legislative asupra Legii nr. 197/2012, intervenții constând în modificări (chiar modificarea în întregime a unor articole) și completări (unele dintre articolele introduse fiind grupate în noi secțiuni), în condițiile în care forma în vigoare a actului normativ cuprinde 39 de articole.

În ceea ce privește Legea nr. 292/2011, care cuprinde 146 de articole, semnalăm că proiectul conține 110 intervenții legislative asupra acesteia.

În acest context, semnalăm că, prin intervențiile legislative propuse prin prezentul proiect, se afectează concepția generală și caracterul unitar al celor două acte normative menționate anterior, aspect contrar prevederilor art. 61 alin. (1) din Legea nr. 24/2000, potrivit cărora „modificarea sau completarea unui act normativ este admisă numai dacă nu se afectează concepția generală ori caracterul unitar al acelui act sau dacă nu privește întreaga ori cea mai mare parte a reglementării în cauză; în caz contrar actul se înlocuiește cu o nouă reglementare, urmând să fie în întregime abrogat”.

Prin urmare, apreciem că ar fi necesar ca textele proiectului analizat, reconsiderate în urma observațiilor formulate prin prezentul aviz, cuprinzând intervențiile legislative asupra Legilor nr. 197/2012 și nr. 292/2011, să facă obiectul unor noi legi care, în final, să cuprindă un articol prin care să fie abrogată reglementarea anterioară.

4.2. În al doilea rând, semnalăm existența unor articole care cuprind mai multe alineate (art. 10 propus la art. I pct. 7 este structurat în 12 alineate, art. 27 propus la art. I pct. 26 cuprinde 13 alineate, iar art. 44 propus la art. III pct. 35 este alcătuit din 9 alineate), contrar normelor de tehnică legislativă care prevăd că, pentru claritatea, concizia și caracterul unitar al textului unui articol se recomandă ca acesta să nu fie format dintr-un număr prea mare de alineate.

4.3. Pentru respectarea uzanțelor normative, părțile dispozitive ale punctelor prin care se prevăd intervenții legislative vor fi reformulate conform următoarelor modele:

„Articolul ... se modifică și va avea următorul cuprins:”.

„La articolul ..., alineatul/alineatele ... se modifică și va/vor avea următorul cuprins:”.

„La articolul ..., litera/literele ...) se modifică și va/vor avea următorul cuprins:”.

„La articolul ..., după alineatul (...) se introduce un nou alineat/se introduc X noi alineate, alin. (...)/alin. (...) - (...), cu următorul cuprins:”.

„La articolul ..., după litera ...) se introduce o nouă literă,  lit. ...), cu următorul cuprins:”.

„La articolul ... alineatul (...), după litera ... ) se introduce o nouă literă, lit. ...), cu următorul cuprins:”.

„După articolul ..., se introduce un nou articol, art. ..., cu următorul cuprins:”.

„După articolul ..., se introduce un nou capitol, Capitolul ..., alcătuit din art. ... - ..., cu următorul cuprins:”.

„După articolul ..., se introduce o nouă secțiune, Secțiunea ..., alcătuită din art. ... - ..., cu următorul cuprins:”.

Totodată, precizăm că partea dispozitivă a unui punct nu se poate referi în același timp atât la modificarea, cât și la completarea unui articol. Schimbarea integrală a configurației pentru un articol și redarea în noua formă reprezintă modificarea sa, chiar dacă în noua structură s-ar cuprinde elemente noi. A se vedea ca exemplu art. I  pct. 18, când intervenția este de modificare a art. 22, nu și de completare a sa. În mod similar, se va proceda și în cazul schimbării configurației integrale pentru un alineat – a se vedea, cu titlu de exemplu, intervenția de la art. I pct. 21, care este una de modificare a art. 24 alin. (2), și nu de completare a respectivului alineat.

4.4. Totodată, precizăm că titlurile actelor normative trebuie redate doar la prima citare, pentru a nu se încărca excesiv textul reglementării.

4.5. La titlu, deoarece asupra Legii nr. 78/2014 se aduce doar o intervenție de completare, sintagma „și a Legii nr. 78/2014” se va înlocui cu sintagma „precum și pentru completarea Legii nr. 78/2014”.

5. La art. I, prin care se propune modificarea și completarea Legii nr. 197/2012 privind asigurarea calității în domeniul serviciilor sociale, semnalăm următoarele:

5.1. La pct. 1, la textul propus pentru art. 1 alin. (5), pentru predictibilitatea normei, este necesară indicarea autorităților publice vizate de sintagma „Autoritățile publice care emit autorizații administrative prealabile desfășurării activității de servicii sociale”.

Totodată, pentru o exprimare adecvată în context, propunem ca sintagma „desfășurării activității de servicii sociale” să fie înlocuită cu sintagma „desfășurării activității în domeniul serviciilor sociale”.

Referitor la sintagma „respectarea principiilor și valorilor generale pe care se întemeiază sistemul național de asistență socială prevăzute la art.5 din Legea asistenței sociale nr. 292/2011”, pentru o corelare deplină cu norma la care se face referire, recomandăm ca noțiunile „principiilor” și „valorilor generale” să fie inversate, textul urmând să debuteze astfel: „respectarea valorilor generale și  principiilor pe care se întemeiază sistemul național de asistență socială prevăzute la art. 5 din Legea asistenței sociale nr. 292/2011”.

De asemenea, pentru o corectă exprimare, sintagma „și ale principiilor calității în serviciilor sociale” se va înlocui cu sintagma „și a principiilor calității în domeniul serviciilor sociale”.

5.2. La pct. 2, la textul propus pentru art. 1¹ alin. (1), la partea introductivă, pentru asigurarea predictibilității normei, este necesară revederea sintagmei „și/sau socio-medicale prevăzute”, întrucât nu se înțelege unde sunt prevăzute acele servicii socio-medicale, mai ales că în cuprinsul actului normativ de bază nu regăsim aceste servicii.

De asemenea, propunem revederea termenului „independent”, întrucât nu este adecvat în context.

Totodată, semnalăm că norma este neclară prin folosirea sintagmei „persoane calificate în domeniul asistenței sociale, psihologiei, medicinii sau științelor juridice și specializate în domeniul drepturilor fundamentale ale omului”, întrucât nu se înțelege ce presupune calificarea și specializarea în domeniile respective. În consecință, pentru claritatea și predictibilitatea normei, este necesară revederea sintagmei. În plus, pentru o corectă exprimare, termenul „medicinii” se va înlocui cu termenul „medicinei”.

La lit. b), pentru o exprimare corectă în context, în locul sintagmei „și a organizațiilor neguvernamentale” se va scrie sintagma „și prin organizațiile neguvernamentale”.

La alin. (3), pentru o corectă exprimare din punct de vedere gramatical, sintagmele „pe pagina de internet a Ministerul Muncii și Solidarității Sociale și Ministerul Familiei” și „în conformitate cu standardelor minime” se vor înlocui cu sintagmele „pe pagina de internet a Ministerului Muncii și Solidarității Sociale și a Ministerului Familiei” și „în conformitate cu standardele minime”.

La alin. (4), pentru o exprimare adecvată în context, propunem înlocuirea sintagmei „sediul în care se acordă serviciile sociale” cu sintagma „sediul serviciului social”.

5.3. La pct. 3, la textul propus pentru art. 4 alin. (1), întrucât titlul Legii nr. 292/2011 mai este redat la norma propusă pentru art. 1
alin. (5), pentru suplețea proiectului, este necesară eliminarea acestuia.

Reiterăm această observație pentru toate situațiile similare din proiect când se menționează titlul unui act normativ care a mai fost redat anterior.

5.4. La pct. 5, la textul propus pentru art. 8 alin. (4), pentru o corectă aplicare a normei, recomandăm a se analiza dacă formatul Excel în care se publică Registrul electronic unic al serviciilor sociale nu ar trebui să fie needitabil.

La alin. (8), pentru o corectă exprimare, sintagma „care se aprobă prin normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi” se va înlocui cu sintagma „care se stabilește prin normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi, aprobate prin hotărâre a Guvernului”. Observația este valabilă, în mod corespunzător, pentru toate situațiile ulterioare în care se propune „aprobarea prin norme metodologice”.

5.5. La pct. 6, la textul propus pentru art. 9 alin. (1) lit. e), pentru precizia normei, este necesară completarea textului cu o trimitere la actul normativ care prevede principiile responsabilității sociale. Observația este valabilă pentru toate situațiile ulterioare din cuprinsul proiectului.

La alin. (2) lit. c), pentru fluența exprimării, se impune revederea și reformularea textului în privința sintagmei „prioritizarea achizițiilor verzi”. Observația este valabilă și pentru lit. f), referitor la sintagma „precum și împotriva discriminării de orice fel”.

5.6. La pct. 7, la textul propus pentru art. 10 alin. (2), semnalăm că norma este neclară, întrucât nu se înțelege în ce constă angajamentul solicitantului ca, în termen de 2 ani de la data obținerii certificatului de acreditare, să aibă cel puțin un serviciu social licențiat.

La alin. (4) lit. d), deoarece se face trimitere la un alineat al aceluiași articol în discuție, sintagma „art. 10” se va elimina, ca superfluă.

La alin. (6) lit. c), pentru corectitudinea exprimării, este necesară revederea sintagmei „documentul de înființare a structurii de asistență socială înființat conform hotărârii”.

La alin. (7), pentru același considerent, se impune revederea exprimării „Cererea de solicitare ... se transmit”.

La alin. (11), sintagma „ale prezentului articol” se va elimina, întrucât este inutilă.

5.7. Referitor la intervenția de la pct. 9, prin care se propune  introducerea Secțiunii a 2-a care să cuprindă art. 10² -13, semnalăm că, în forma în vigoare, art. 8 -13 alcătuiesc Capitolul II care însă nu este structurat în secțiuni. Ca urmare, pentru a se putea introduce Secțiunea a 2-a trebuie să existe și Secțiunea 1. Așadar, se impune restructurarea textului.

5.8. La pct. 11, la textul propus pentru art. 11 alin. (6¹), referitor la sintagma „remediază deficiențele constatate”, semnalăm că în cuprinsul proiectului sunt folosite si expresiile „remedierea neconformităților constatate” și „remedierea neregulilor constatate”. Pentru o exprimare unitară în cuprinsul proiectului, recomandăm folosirea unei singure variante. 

Totodată, este necesară corectarea exprimării greșite „constarea îndeplinirii”. Observația este valabilă pentru toate situațiile ulterioare din cuprinsul proiectului.

5.9. La pct. 14, la textul propus pentru art. 12 alin. (2) lit. f), pentru o corectă exprimare, sintagma „o copie de pe contractul de muncă sau contractul de prestări” se va înlocui cu sintagma „o copie a contractului de muncă sau a contractului de prestări”.

Totodată, este necesară revederea expresiei „perioadă de muncă”, întrucât aceasta nu beneficiază de accepțiune potrivit Codului muncii, putând fi înlocuită cu termenul „durată a muncii”.  

La lit. h), semnalăm că norma este eliptică, fiind necesară revederea și completarea acesteia prin indicarea persoanelor/entităților care „au încheiat” contracte de voluntariat cu persoanele voluntare. Observația este valabilă, în mod corespunzător, și pentru lit. k), unde va fi necesară completarea sintagmei „nu se supune autorizării” cu indicarea entității vizate.    

La alin. (3) teza a II-a, pentru evitarea repetiției, este necesară revederea sintagmei „se revizuiește pe baza revizuirii planurilor”.

5.10. La pct. 17, la textele propuse pentru art. 21 lit. c) și d), semnalăm că, prin modul în care sunt formulate, acestea nu se integrează armonios în cuprinsul alin. (1). În consecință, propunem redarea acestora ca alineate distincte ale art. 21, fiind necesară modificarea corespunzătoare a părții dispozitive a pct. 17.

5.11. La pct. 21, la partea dispozitivă, pentru evidențierea corectă a naturii intervenției legislative, sintagma „se completează” se va înlocui cu sintagma „se modifică”.

5.12. La pct. 22, la textul propus pentru art. 24 alin. (2¹), este necesară revederea sintagmei „se va realizează”.

Totodată, semnalăm că norma este neclară prin folosirea sintagmei „în baza rapoartelor de monitorizare anterioare”, întrucât nu se înțelege dacă vizează toate rapoartele anterioare sau doar unele dintre acestea.

La alin. (2²), referitor la sintagma „în baza legislației specifice altor instituții cu atribuții în verificarea calității serviciilor sociale, coroborată cu legislația specifică aplicabilă serviciilor sociale”, semnalăm lipsa de precizie a normei, fiind necesară indicarea actelor normative vizate, precum și faptul că operațiunea coroborării este specifică interpretării, și nu legiferării. În consecință, este necesară reformularea sintagmei, expresia „coroborată cu” putând fi înlocuită cu expresia „și a”.

La alin. (2³), pentru respectarea principiului ierarhiei actelor normative, prevăzut la art. 4 din Legea nr. 24/2000, se impune revederea normei, deoarece limitele de competență și colaborare în misiunile echipelor mixte de control și monitorizare nu pot fi clarificate printr-o procedură de lucru care se va aproba prin ordin (act normativ inferior legii), ci este necesar ca aceste limite să fie stabilite clar la nivel de lege, procedura urmând doar să detalieze aspectele prevăzute la nivel primar.

5.13. La pct. 23, la textul propus pentru art. 24¹ alin. (1), precizăm că, prin gradul mare de generalitate, sintagma „conform legislației în vigoare” este insuficient de clară, ceea ce afectează accesibilitatea și predictibilitatea normei. Ca urmare, este necesară reformularea corespunzătoare a textului, astfel încât să se precizeze în mod expres normele vizate, făcându-se aplicarea dispozițiilor art. 50 alin. (2) din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora „Dacă norma la care se face trimitere este cuprinsă în alt act normativ, este obligatorie indicarea titlului acestuia, a numărului și a celorlalte elemente de identificare”.

Observația este valabilă și pentru sintagma „și a celorlalte acte normative aplicabile protecției datelor”, folosită la textul propus la
pct. 25 pentru art. 26³ alin. (1), pentru sintagma „în condițiile prevăzute de legislația în vigoare”, folosită la textul propus la pct. 55 pentru art. 61 alin. (2), pentru sintagmele „în condițiile legislației speciale”, ,,în condițiile legii” și „prevăzute de legislația specială”, folosite la textele propuse la pct. 67 pentru art. 81 alin. (1), (3) și (4), precum și pentru toate situațiile similare din cuprinsul proiectului.

La alin. (7), este necesară revederea trimiterii, deoarece, potrivit art. 24 alin. (2³), prin ordinul comun se aprobă doar procedura de lucru, nefiind făcută nicio mențiune cu privire la aprobarea formatului standard al proceselor-verbale de control.

5.14. La pct. 25, prin care se dorește introducerea, după art. 26, a  Secțiunii a 3-a, care să cuprindă art. 26¹ - 26⁴, semnalăm că, în forma în vigoare, după art. 26 există deja Secțiunea a 3-a.

Ca urmare, secțiunea care se dorește a fi introdusă trebuie identificată ca fiind Secțiunea a 2¹- a, partea dispozitivă a pct. 25 urmând a fi reformulată în consecință.

La textul propus pentru art. 26¹ alin. (1) lit. i), pentru o corectă exprimare din punct de vedere gramatical, sintagma „încredere a  beneficiarilor/reprezentanți legali” se va înlocui cu sintagma „încredere a  beneficiarilor/reprezentanților legali”.

La lit. p), pentru claritatea și predictibilitatea normei, este necesară clarificarea sensului expresiei „suspiciunea rezonabilă”.

La art. 26² alin. (5), este necesară revederea și reformularea sintagmei „Mecanismului de feedback prevăzut la alin. (3) lit. c)”, întrucât, pe lângă faptul că este improprie limbajului normativ, nici nu respectă terminologia folosită la alin. (3) lit. c).

La art. 26⁴ alin. (1), semnalăm că norma este neclară, întrucât nu se înțelege în ce constau acele module practice și ce durată au. În consecință, pentru asigurarea predictibilității normei, este necesară revederea textului.

La alin. (3), semnalăm că exprimarea „facultățile de asistență socială din cadrul universităților și organizațiilor neguvernamentale recunoscute cu activitate în domeniul protecției drepturilor omului” este incorectă și nu respectă terminologia Legii învățământului superior nr. 199/2023, fiind necesară revederea și reformularea acesteia având în vedere prevederile art. 7 din legea menționată.

5.15. La pct. 26, la textul propus pentru art. 27 alin. (2), pentru rigoarea exprimării, sintagma „Prin excepție de la art. 22 și art. 23” se va scrie sub forma „Prin excepție de la prevederile art. 22 și 23”, observație valabilă în mod corespunzător și pentru norma de la alin. (8).

5.16. La pct. 27, la textul propus pentru art. 27² alin. (1), este necesară revederea normei de trimitere la „art. 27 alin .(9) lit. d) și e)”, deoarece respectivul alineat, astfel cum este modificat prin prezentul proiect, nu conține enumerări.

          Referitor la textul propus pentru art. 27² alin. (3), precizăm că, potrivit art. 29 alin. (1), rămas nemodificat, deciziile privind retragerea acreditării se pot contesta potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare.

          Prin urmare, nu se justifică prevederea din cuprinsul textului propus pentru art. 27² alin. (3), privind exceptarea de la aplicare a dispozițiilor Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, întrucât retragerea acreditării nu are caracterul unei sancțiuni contravenționale.

          În ceea ce privește exceptarea de la aplicare a dispozițiilor Legii nr. 554/2004 în ceea ce privește efectul suspensiv de executare al depunerii contestației, precizăm că acesta nu este reglementat în materia contenciosului administrativ pentru această situație. Menționăm că, potrivit art. 14 și 15 din Legea nr. 554/2004, suspendarea executării actului se poate dispune de instanța de contencios administrativ în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, numai în situația în care persoana vătămată solicită suspendarea executării actului administrativ.

          Prin urmare, nu se justifică nici reglementarea unei „excepții” (în fapt a unei derogări) de la dispozițiile Legii nr. 554/2004, astfel încât textul propus pentru art. 27² alin. (3) trebuie eliminat.

5.17. La pct. 29, la textul propus pentru art. 31 alin. (1) lit. a), precizăm că stabilirea unei amenzi contravenționale în cuantum fix este contrară dispozițiilor art. 3 alin. (1) din Ordonanța Guvernului
nr. 2/2001, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora „în cazul sancțiunii cu amendă se vor stabili limita minimă și maximă a acesteia sau, după caz, cote procentuale din anumite valori”.

În plus, o astfel de soluție legislativă este contrară principiului proporționalității, făcând imposibilă individualizarea administrativă sau judiciară a sancțiunii, cu respectarea criteriilor legale de individualizare prevăzute la art. 21 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001.

Menționăm că, potrivit acestei norme, sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.

Precizăm că necesitatea respectării principiului proporționalității în cazul actelor normative prin care se stabilesc și se sancționează contravenții a fost subliniată de Curtea Constituțională în Decizia
nr. 152/2020 (par. 131 și 132).

          Menționăm, totodată, și Decizia nr. 220/2023, prin care Curtea Constituțională a subliniat că  „... ținând seama de principiul legalității și de cel al proporționalității, Curtea constată că legiuitorul este ținut să reglementeze instituția individualizării sancțiunilor ...”.

Stabilirea unei amenzi în cuantum fix face imposibilă individualizarea administrativă sau judiciară a sancțiunii, cu respectarea criteriilor legale de individualizare prevăzute la art. 21 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr.2/2001.

Semnalăm că, potrivit acestei norme, sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.

Prin urmare, se impune stabilirea amenzii între anumite limite.

          Observația este valabilă și pentru art. 31 alin. (1) lit. b) și g).

          În acest context, la lit. g), precizăm că, în măsura în care limita maximă a amenzii stabilite va fi mai mare de 100.000 de lei, textul trebuie să prevadă în mod expres că se derogă de la dispozițiile art. 8 alin. (1) lit. a) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, potrivit căreia limita maximă a amenzii contravenționale este de 100.000 de lei în cazul contravențiilor stabilite prin lege și ordonanță.

La lit. f), având în vedere partea introductivă a alin. (1), pentru evitarea repetiției și pentru o exprimare corectă din punct de vedere gramatical, este necesară revederea și reformularea textului.

          La alin. (2), pentru un spor de rigoare normativă, expresia „în conformitate cu prevederile art. 348” trebuie înlocuită cu sintagma „și se pedepsește potrivit prevederilor art. 348”. Observația este valabilă și pentru alin. (3).

          La alin. (5), este necesară reanalizarea soluției legislative privind calificarea drept circumstanță agravantă a restricționării accesului inspectorilor sociali în sediul serviciului social/furnizorului de servicii sociale sau în oricare alt spațiu în care există suspiciunea rezonabilă că ar putea fi adăpostiți beneficiari, în cazul în care în acel sediu/spațiu s-a comis o infracțiune contra persoanei.

          Avem în vedere faptul că, în măsura în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 48 din Codul penal, respectiva faptă constituie un act de complicitate la săvârșirea infracțiunii contra persoanei.

          Pe de altă parte, precizăm că norma propusă nu prevede nicio condiție referitoare la relația dintre făptuitor și serviciul social/furnizorul de servicii sociale, astfel încât să se justifice sancționarea mai gravă a respectivelor infracțiuni săvârșite în condițiile prevăzute de text. În plus, este de analizat în ce măsură aplicarea unei pedepse mai mari făptuitorului poate reprezenta o sancțiune în ceea ce privește încălcarea de către serviciul social/furnizorul de servicii sociale a interdicției de a restricționa accesul inspectorilor sociali.

          În plus, norma preconizată trebuie reanalizată și sub aspectul stabilirii condiției referitoare la timpul săvârșirii infracțiunii, întrucât din formularea propusă nu rezultă cu suficientă claritate dacă se are în vedere doar perioada în care inspectorii sociali s-au aflat la locul în care le-a fost restricționat accesul sau o perioadă cuprinsă între data primei restricționări a accesului și o dată ulterioară, care nu este însă precizată de text.

          Apreciem că norma propusă pentru art. 31 alin. (6), care se referă la „contracte de finanțare în derulare”, nu ar putea să se încorporeze în actul normativ de bază, ci ar trebui să facă obiectul unui articol distinct al proiectului, marcat cu cifră romană, care să prevadă că dispozițiile art. 31 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 197/2012 privind asigurarea calităţii în domeniul serviciilor sociale, cu modificările și completările ulterioare, nu sunt aplicabile în respectivele situații.

6. La art. II, prin care se propune modificarea și completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2016 pentru aprobarea Statutului special al funcţiei publice specifice de inspector social şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, semnalăm următoarele:

6.1. La partea introductivă, pentru o corectă informare asupra intervențiilor legislative suferite de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 82/2016, după sintagma „aprobată prin Legea nr. 16/2018” se va introduce sintagma „cu modificările ulterioare”.

6.2. La pct. 1, la textul propus pentru art. 2 lit. e), pentru o exprimare adecvată stilului normativ, sintagma ,,practici de natură” necesită reformulare. Observația este valabilă și pentru textele propuse la pct. 2, pentru art. 5 alin. (1), și la pct. 6, pentru art. 7 lit. d¹) din proiect.

6.3. La pct. 2 partea dispozitivă, întrucât intervenția legislativă propusă constă în modificarea, iar nu și în completarea alin. (1), (3) și (4), este necesară eliminarea sintagmei „ și se completează”.

Reiterăm observația de mai sus, în mod corespunzător, pentru părțile dispozitive ale pct. 3 și 6.

6.4. La pct. 3, la textul propus pentru art. 6 alin. (1), este necesară revederea normei de trimitere, deoarece la art. 3 alin. (2) nu este prevăzută nicio funcție.

6.5. La pct. 5, în textul propus pentru art. 6 alin. (11¹), pentru o informare corectă asupra naturii intervențiilor legislative suferite de Legea nr. 78/2014, din cadrul sintagmei „cu modificările și completările ulterioare” se va elimina expresia „și completările”.

La alin. (11²), referitor la sintagma „prin ghidurile prevăzute la alin. (12)”, precizăm că la respectivul alineat se face referire la un singur ghid, fiind astfel necesar a se folosi singularul în loc de plural.

6.6. La pct. 9, la textul propus pentru art. 7 lit. i¹), norma prevede ca ,,inspectorul social să aibă acces la bazele de date care permit interogări încrucișate”. Recomandăm a se analiza dacă acest acces la baze de date al inspectorului social nu încalcă prevederile Legii nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor).

De asemenea, pentru predictibilitatea și claritatea normei propuse, se impune reformularea sintagmei ,,Revisal, PatrimVen, Diamant și Safir, în condițiile legii” prin trimiterea la actul normativ care reglementează aceste baze de date.

Totodată, este de analizat dacă norma poate fi integrată în cuprinsul art. 7, care se referă la atribuțiile specifice ale inspectorului social.

7. La art. III, care vizează intervenții legislative asupra Legii asistenței sociale nr. 292/2011, semnalăm următoarele:

7.1. La pct.1, la textul prevăzut pentru art. 5 lit. x), precizăm că exprimarea „de către orice instituție publică,” nu îndeplinește cerințele privind claritatea și previzibilitatea normelor juridice, de aceea, propunem revederea și reconsiderarea aspectului sesizat.

7.2. La pct. 2, în cuprinsul normelor ce definesc expresiile prevăzute la art. 6 lit. a), b), u), ii)  ll)  și rr), pentru evitarea încărcării excesive a textelor, recomandăm eliminarea din cadrul acestora a redactărilor „reprezintă/sunt/este/se referă la”. Observația este valabilă și pentru definițiile prevăzute la pct. 3 pentru art. 6.

La textul propus pentru art. 6 lit. rr), semnalăm că expresia „violență domestică” este deja definită în Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice. În consecință, pentru respectarea normelor de tehnică legislativă, este necesară eliminarea textului.

7.3. La pct. 7, la textul propus pentru art. 14, pentru claritatea normei, recomandăm reformularea sintagmei ,,se stabilesc prin legi speciale, care instituie dreptul, potrivit prevederilor art. 10 alin. (2)”. Observația este valabilă și pentru pct. 8, la textul preconizat pentru art. 16 alin. (4).

7.4. La pct. 12, la textul prevăzut pentru art. 20 alin. (4),  semnalăm că pentru instituirea unei reglementări accesibile și clare, ar trebui să se indice în mod expres normele la care se face referire în mod generic în exprimarea „cu respectarea prevederilor legale privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii.”.

7.5. La pct. 13, la textul prevăzut pentru art. 21 alin. (3), pentru similitudine redacțională cu norma de trimitere la alin. (1), propunem ca în loc de „comisionul prevăzut la alin. (1)” să figureze „comisionul de transmitere prevăzut la alin. (1)”.

7.6. La pct. 15, la textul prevăzut pentru art. 30 alin. (3) lit. a), pentru rigoare normativă, formularea „stabilite în Nomenclatorul serviciilor sociale aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.867/2015 pentru aprobarea Nomenclatorului serviciilor sociale, precum şi a regulamentelor-cadru de organizare şi funcţionare a serviciilor sociale, cu modificările și completările ulterioare;” trebuie redată sub forma „stabilite în Nomenclatorul serviciilor sociale precum şi a regulamentelor-cadru de organizare şi funcţionare a serviciilor sociale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 867/2015, cu modificările și completările ulterioare;”.

Pentru aceeași rațiune, la pct. 28, la textul prevăzut pentru art. 40 alin. (7) lit. b), construcția „cu respectarea modelului-cadru aprobat prin Ordinul nr. 232/2477 din 15 octombrie 2010 privind aprobarea modelului-cadru al Acordului de cooperare pentru organizarea şi exercitarea unor activităţi în scopul realizării unor atribuţii stabilite prin lege autorităţilor administraţiei publice locale.” va fi scrisă „cu respectarea modelului-cadru al Acordului de cooperare pentru organizarea şi exercitarea unor activităţi în scopul realizării unor atribuţii stabilite prin lege autorităţilor administraţiei publice locale, aprobat prin Ordinul comun al ministrului afacerilor interne și al ministrului finanțelor publice nr. 232/2477/2010.”

7.7. La pct. 22, la textul prevăzut pentru art. 36¹ alin. (4), pentru respectarea normelor de tehnică legislativă, propunem eliminarea acronimului „RGPD” din finalul titlului Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016.

7.8. La pct. 23, la textul prevăzut pentru art. 37 alin. (1) lit. b), pentru exactitatea normei de trimitere, recomandăm a se analiza dacă redactarea „Nomenclatorul serviciilor sociale;” nu ar trebui să fie scrisă „Nomenclatorul serviciilor sociale prevăzut la art. 30 alin. (3) lit. a);”.

La alin. (2) lit. h), față de norma de trimitere la art. 78, indicăm faptul că respectivul element structural urmează a fi abrogat chiar prin intermediul prezentului proiect, și anume, prin partea dispozitivă a pct. 65. În consecință, pentru corectitudinea normei, este necesar ca această referire să fie exclusă din cuprinsul mențiunii „prevăzute la art. 73 alin. (2) lit. a) şi c), la art. 77 şi 78, precum şi a celor prevăzute la art. 83.” 

7.9. În ceea ce privește părțile dispozitive ale pct. 24-26, având în vedere faptul că acestea vizează multiple intervenții legislative, diferențiate ca și natură juridică, asupra majorității subdiviziunilor structurale din cuprinsul unui articol – modificare, abrogare și introducerea a patru noi alineate, în contextul în care acesta este alcătuit, la momentul actual, din trei alineate, pentru suplețe dar și o viziune clară a celor reglementate, propunem contopirea lor într-o singură parte dispozitivă, în următoarea redactare:

„Articolul 38 se modifică și va avea următorul cuprins:”

Pe cale de consecință, în subsidiar vor fi redate textele nemodificate, modificate, precum și cele nou introduse, identificate în mod corespunzător, iar textul aferent va fi marcat cu abrevierea „Art. 38”.

De asemenea, este necesară revederea eventualelor norme de trimitere la aceste alineate din cuprinsul proiectului.

7.10. La pct. 28, la textul propus pentru art. 40 alin. (10), pentru redarea corectă a titlului Legii nr. 78/2014, este necesară înlocuirea termenului „desfășurarea” cu termenul „reglementarea”.

Totodată, se impune eliminarea sintagmei „din 17 iulie 2018”, care este superfluă, precum și înlocuirea sintagmei „cu modificările și completările ulterioare” prin expresia „cu completările ulterioare”.

7.11. La pct. 29, la textul prevăzut pentru art. 42 alin. (1) lit. c), pentru eliminarea caracterului repetitiv, propunem înlăturarea uneia din expresiile  „din mai multe”.

7.12. La pct. 30, la textul prevăzut pentru art. 42 alin. (2), pentru un spor de precizie, propunem ca enunțul „serviciile sociale  menționate la lit. b) și c)”, să fie redat astfel: „serviciile sociale  prevăzute la alin. (1) lit. b) și c)”.

7.13. La pct. 35, la textul prevăzut pentru art. 44 alin. (3),  semnalăm că, prin exprimarea „în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi”, norma contravine principiului constituțional al neretroactivității actelor normative, prevăzut la art. 15 alin. (2) din Constituția României, republicată,  potrivit căruia legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile.

 Prin urmare, este necesar ca mențiunea privitoare la termenul în care urmează să fie aprobat Formularul cererii de servicii sociale acordate ca măsură de asistență socială, să fie inclus într-un articol distinct, marcat în mod corespunzător. Observația este valabilă și pentru  pct. 36, la textul prevăzut pentru art. 45 alin. (5).

7.14. La pct. 46, la textul prevăzut pentru art. 53 alin. (2) lit. c), pentru redarea corectă a titlului Legii nr.76/2002, cu modificările și completările ulterioare, se impune ca după numărul și anul adoptării acesteia să fie inserat termenul „privind”.

7.15. La pct. 48, la partea introductivă, pentru o redactare corectă, sintagma „art. 54¹ - 54²” se va înlocui cu sintagma „art. 54¹ și 54²”.

La textul propus pentru art. 54¹ alin. (2), pentru corectitudine gramaticală, este necesară eliminarea cuvântului ,,care” din normă.

7.16. La pct. 51, la textul propus pentru art. 56¹ alin. (3), pentru predictibilitatea normei juridice, este necesar a se stabili un termen în care se va elabora procedura operațională pentru implementarea măsurilor și, totodată, termenul în care se va aduce la cunoștința publicului.

7.17. La pct. 52, la textul propus pentru art. 58 alin. (2), semnalăm că sintagma ,,trăiesc în stradă” este improprie unui act normativ, fiind necesară reformularea acesteia. Observația este valabilă și pentru textul propus la pct. 53 art. 59 alin. (2).

7.18. La pct. 54, la textul preconizat pentru art. 59 alin. (3), pentru corectitudinea normei, recomandăm ca sintagma ,,nu au posibilitatea să se întoarcă în familiei” să fie înlocuită cu sintagma ,,cei care nu au posibilitatea reintegrării/integrării în familie”. Prin urmare, este necesară reformularea întregii norme.

7.19. La pct. 57, la textul propus pentru art. 64 alin. (4), semnalăm că acesta este aproape identic cu textul în vigoare al alin. (3). În consecință, pentru evitarea paralelismului legislativ, este necesară revederea textului propus pentru alin. (4).

7.20. La pct. 67, la textul propus pentru art. 81 alin. (4), propunem revederea exprimării repetitive „de gradul de gradul de handicap”.

7.21. Semnalăm că după pct. 72 urmează pct. 70, 71, 72, fiind necesară renumerotarea corectă a punctelor subsecvente primului
pct. 72.

7.22. La actualul pct. 75, la textul preconizat pentru art. 104 alin. (7), pentru indicarea corectă a actului normativ, acesta se va reda astfel: „Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare”. Observația este valabilă pentru toate situațiile similare din proiect.

7.23. La actualul pct. 77, la partea dispozitivă, pentru rigoarea redactării, sintagma „lit. g¹), g²) și g³)” se va înlocui cu sintagma
„lit. g¹) - g³)”.

7.24. La actualul pct. 80, la textul preconizat pentru art. 108
alin. (4¹), pentru o corectă exprimare, propunem inserarea prepoziției „de” după cifra „20”.

7.25. La actualul pct. 84, pentru respectarea exigențelor de tehnică legislativă, propunem disjungerea părții dispozitive în două părți dispozitive distincte, astfel:

„... La articolul 113, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alin. (3¹), cu următorul cuprins:”.

„... La articolul 113, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alin. (4¹), cu următorul cuprins:”.

La textul propus pentru art. 113 alin. (3¹), pentru o exprimare adecvată, sintagma „Prin excepţie de la prevederile de la alin. (3)” se va înlocui cu sintagma „Prin excepţie de la prevederile alin. (3)”. 

7.26. La actualele pct. 96 și 97, pentru suplețea actului normativ, propunem comasarea acestora într-un singur punct, cu următoarea parte dispozitivă:

„... Articolul 125 se modifică și va avea următorul cuprins:”.

În continuare se vor reda textele nemodificate, modificate și
nou-introduse, marcate cu abrevierea „Art. 125”.

7.27. La actualul pct. 98, la textul preconizat pentru art. 126
alin. (2), pentru o corectă informare asupra actului normativ la care se face trimitere, sintagma „cu modificările și completările ulterioare” se va înlocui cu sintagma „cu completările ulterioare”.

7.28. La actualul pct. 102, la partea dispozitivă, pentru evidențierea corectă a naturii intervenției legislative, sintagma „se completează” se va înlocui cu sintagma „se modifică”. 

7.29. Semnalăm că, după actualul pct. 109, este redat un nou punct nemarcat, fiind necesară marcarea acestuia, iar pentru respectarea uzanțelor normative, propunem ca partea dispozitivă să fie reformulată astfel:

„... După articolul 142 se introduce un nou capitol, Capitolul VII¹, alcătuit din art. 142¹ și 142², cu următorul cuprins:”.

          La Capitolul VII¹, la textul propus pentru art. 142¹ alin. (1) la partea introductivă, pentru corectitudinea exprimării, termenul „contravenție” trebuie redat sub forma „contravenții”.

          La art. 142¹ alin. (1) lit. a), reglementarea trebuie să aibă în vedere că nu poate fi prevăzută incidența răspunderii contravenționale a autorităților deliberative ale administrației publice locale, întrucât, așa cum s-a precizat și în Decizia Curții Constituționale nr. 574/2014 acestea nu au personalitate juridică şi prin urmare nu pot avea patrimoniu propriu, astfel încât nu pot exercita drepturi şi obligaţii proprii în cadrul raporturilor juridice. Se impune reanalizarea normei sub acest aspect.

          Observația este valabilă și pentru lit. c) - g), precum și pentru art. 37¹ alin. (1) din Legea nr. 17/2000, astfel cum este propus la art. IV pct. 10.

          În acest context, cu titlul de exemplu, referitor la stabilirea, prin dispozițiile propuse pentru art. 37¹ alin. (1) din Legea nr. 17/2000 a nerespectării prevederilor art. 13 alin. (5) din aceeași lege, precizăm că nici nu se înțelege cum ar putea inspectorii sociali să poată constata și sancționa nerespectarea obligației autorităților administrației publice locale de a prevedea în bugetul local sumele necesare pentru aplicarea dispozițiilor art. 13 alin. (1) și (2) din actul normativ sus-menționat.

          Se impune reanalizarea tuturor acestor norme.

          La art. 142¹ alin. (1) lit. b), trimiterea la art. 122 alin.(1) trebuie reanalizată, întrucât respectiva normă nu stabilește o obligație în sarcina furnizorilor de servicii sociale, așa cum reiese din textul propus.

La art. 142¹ alin. (1) lit. c), limitele amenzii trebuie prevăzute sub forma „de la 5.000 lei la 20.000 lei”. Observația este valabilă, în mod corespunzător, pentru toate situațiile similare din proiect.

Totodată, la lit. d), pentru rigoarea exprimării, sintagma „prevederilor 114” se va înlocui cu sintagma „prevederilor art. 114”. 

La art. 142¹ alin. (2), semnalăm că norma este neclară prin folosirea sintagmei „alte organe de control”, întrucât nu se înțelege ce alte organe de control sunt vizate. În consecință, este necesară revederea și reformularea/completarea sintagmei.

La art. 142¹ alin. (3), pentru corectitudinea normei de trimitere, este necesară revederea sintagmei „Aplicarea prevederilor alin. (3)”.

8. La art. IV, care vizează intervenții legislative asupra Legii
nr. 17/2000 privind asistenţa socială a persoanelor vârstnice, semnalăm următoarele:

8.1. La pct. 2, la textul propus pentru art. 7 alin. (2), sugerăm detalierea normei cu privire la autoritatea care poate constata imposibilitatea persoanei vârstnice de a-și exprima consimțământul.

8.2. Semnalăm omiterea marcării următorului punct (care vizează completarea art. 8) cu cifra 3, fiind necesară remedierea acestui aspect, precum și renumerotarea punctelor subsecvente.

La partea dispozitivă a acestui punct, completarea enunțată nu corespunde textelor redate ulterior, urmând a fi introduse numai cinci alineate, nu șapte. Ca atare, ulterior sintagmei „după alineatul (3)” va fi inserată sintagma „se introduc cinci noi alineate, alin. (4) – (8), cu următorul cuprins:”.

La textul propus pentru art. 8 alin. (5) lit. d), este necesară redarea titlului ordinului prevăzut în text. Astfel, după indicarea numărului acestuia și anului adoptării, va fi inserată sintagma „privind aprobarea Clasificării ocupațiilor din România - nivel de ocupație (șase caractere)”.

La alin. (6), este necesară detalierea normei, în sensul de a se preciza la ce anume se referă termenul „aplicabile”.

La alin. (7), în acord cu uzanțele de redactare a actelor normative, este necesară eliminarea sintagmelor „din 16 aprilie 2008” și „din 17 octombrie 2016”.

La alin. (8) lit. b), este necesară redarea titlului actului normativ prevăzut în text. Astfel, după indicarea numărului acestuia și anului adoptării, va fi inserată sintagma „privind formarea profesională a adulților”.

8.3. La actualul pct. 3, la textul propus pentru art. 9 alin. (1¹), pentru eficacitatea normelor propuse, este necesară detalierea reglementării, eventual prin acte subsecvente a dispozițiilor privind telefonul vârstnicului.

8.4. La actualul pct. 7, partea dispozitivă, pentru a reflecta în mod corect intervenția legislativă preconizată, sintagma „se completează” va fi înlocuită cu sintagma „se modifică”.

La textul prevăzut pentru art. 32, în măsura în care corespunde intenției de reglementare, propunem inserarea, în final, a sintagmei „prevăzute la art. 30 alin. (2)”.

8.5. La actualul pct. 8, la partea dispozitivă, pentru corectitudinea dispoziției, sintagma „și se completează” va fi eliminată din text.

8.6. La actualul pct. 10, la textul propus pentru art. 37¹, sintagma „art. 34 (1)” va fi redată sub forma „art. 34 alin. (1)”.

          Totodată, trimiterea la art. 9 alin. (1) trebuie reanalizată, întrucât textul nu stabilește o obligație în sarcina autorităților administrației publice locale. Sub rezerva observației formulată anterior referitoare la stabilirea răspunderii contravenționale a autorităților deliberative ale administrației publice locale, este de analizat dacă trimiterea nu ar trebui să vizeze art. 9 alin. (1¹), propus a fi introdus la art. IV pct. 3.

          În ceea ce privește stabilirea drept contravenție a încălcării dispozițiilor art. 10, pentru corectitudinea reglementării, este necesar să fie indicate în mod expres doar elementele structurale ale respectivului articol care stabilesc obligațiile a căror nerespectare se sancționează.

          La art. 37¹ alin. (2), trimiterea la art. 7 alin. (2) trebuie revizuită, întrucât, în forma propusă la art. IV pct. 2, respectiva normă nu stabilește o obligație în sarcina furnizorilor de servicii sociale.

          La art. 37¹ alin. (4), pentru uniformitate în reglementarea contravențiilor, sintagma „și aplicarea amenzilor contravenționale” trebuie înlocuită cu expresia „și aplicarea sancțiunilor”.

9. La art. V, în acord cu uzanțele de redactare a actelor normative, este necesară reformularea părții dispozitive, astfel:

„Art. V. - După articolul 23 din Legea nr. 78/2014 privind reglementarea activității de voluntariat în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 469 din 26 iunie 2014, cu modificările ulterioare, se introduce un nou articol, art. 23¹, cu următorul cuprins:”.

10. La art. VI alin. (1), pentru respectarea normelor de tehnică legislativă, sintagma „de la intrarea în vigoare” se va reda sub forma „de la data intrării în vigoare”. Observație valabilă pentru toate situațiile similare.

11. La art. VII alin. (1), la finalul textului propus, este necesară inserarea sintagmei „cu modificările și completările ulterioare”. Observația este valabilă, în mod corespunzător, și pentru alin. (2) și (3).

La alin. (2), în acord cu uzanțele normative, propunem schimbarea topicii, în sensul ca textul să debuteze astfel: „(2) În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi se aprobă ordinul ...”, observație valabilă și pentru alin. (3) al aceluiași articol.

De asemenea, sintagma „alin.(2) art. 1^1” se va scrie „art. 1¹ alin. (2)”, iar după sintagma „Legea nr. 197/2012” se va insera mențiunea „cu modificările și completările ulterioare”, observație pe care o formulăm și pentru alin. (3).

La alin. (4), pentru corectitudinea redactării, sugerăm ca sintagma „Ordinul prevăzut” să fie redată sub forma „Ordinele prevăzute”.

12. La art. VIII alin. (1), pentru o completă informare, este necesară inserarea sintagmei „cu modificările și completările ulterioare”, după precizarea numărului și a anului adoptării actului normativ prevăzut în text.

13. La art. IX alin. (1), având în vedere caracterul de sine stătător al acestui articol, este necesară precizarea titlului actului normativ prevăzut în text, respectiv „Legea asistenței sociale nr. 292/2011 ...”, iar finalul textului va fi redat sub forma „ astfel cum a fost modificată și completată prin prezenta lege”.

La alin. (2) este necesară inserarea sintagmei „cu modificările și completările ulterioare”, după precizarea titlului actului normativ prevăzut în text.

14. La art. X, sugerăm prevederea unui termen pentru elaborarea codului respectiv.

15. La art. XI alin. (2), referitor la textele propuse pentru art. 134 alin. (1) și (2) care ar urma să intre în vigoare în anul 2027, pentru respectarea exigențelor de tehnică legislativă, propunem ca acestea să fie introduse ca alin. (1¹) și (2¹) din cadrul art. 134, urmând ca noile texte să debuteze astfel:

„(1¹) Începând cu data de 1 ianuarie 2027, prin derogare de la prevederile ...”;

(2¹) Începând cu data de 1 ianuarie 2027, fundamentarea sumelor ...”.

Totodată, sintagma „se modifică și se completează” nu se utilizează într-un astfel de context, întrucât nu se pot realiza ambele operațiuni printr-o singură dispoziție.

16. La art. XII, pentru un spor de precizie asupra normei de trimitere și rigoare redacțională, sintagma „art. 108 alin.41” se va scrie „art. 108 alin. (4¹)”.

Totodată, precizăm că dispoziția la care se face trimitere în text, respectiv „art. 21 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 197/2012 cu modificările și completările ulterioare, precum și cu cele aduse prin prezenta lege” nu există, fiind necesară reformularea normei de trimitere.

Totodată, este necesară indicarea titlului Legii nr. 197/2012, ulterior acesteia fiind necesară inserarea sintagmei „privind asigurarea calității în domeniul serviciilor sociale”.

De asemenea, trimiterea la „art. 108 alin. 41 din Legea asistenței sociale nr. 292/2011 cu modificările și completările ulterioare, precum și cu cele aduse prin prezenta lege” este incorectă, eventual trimiterea ar putea fi făcută la art. 108 alin. (4¹) din acest act normativ.

17. La art. XIII alin. (1), pentru o corectă informare asupra Legii nr. 34/1998, sintagma „cu modificările și completările ulterioare” se va înlocui cu sintagma „cu completările ulterioare”. Observația este valabilă și pentru alin. (2), în acest caz nu mai este necesară redarea titlului actului normativ prevăzut în text.

18. La art. XIV alin. (1), este necesară realizarea acordului gramatical între termenul „Lucrătorii” și sintagma „sunt înscrise”, iar sintagma „art. 40 alin. (4) Legea” se va scrie sub forma „art. 40 alin. (4) din Legea”.

La alin. (2), pentru o exprimare specifică normelor juridice și precizia normei de trimitere, sintagma „în condițiile art.125 alin.(3) și (4)” se va reda sub forma „potrivit art. 125 alin. (3) și (4) din Legea nr. 292/2011, cu modificările și completările ulterioare”.

19. La art. XV, pentru precizia normei, este necesară indicarea actului normativ din care face parte norma de trimitere.

20. La art. XVI, pentru o completă și corectă informare asupra actelor normative supuse abrogării, propunem ca alin. (1) și (2) să fie redate astfel:

„(1) La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă:

a)      Ordonanţa Guvernului nr. 68/2003 privind serviciile sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 619 din 30 august 2003, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 515/2003, cu modificările și completările ulterioare;

b)      Hotărârea Guvernului nr. 539/2005 pentru aprobarea Nomenclatorului instituţiilor de asistenţă socială şi a structurii orientative de personal, a Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a instituţiilor de asistenţă socială, precum şi a Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 68/2003 privind serviciile sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 535 din 23 iunie 2005, cu modificările ulterioare;

c)      Legea nr. 116/2002 privind prevenirea și combaterea marginalizării sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 193 din 21 martie 2002, cu modificările ulterioare;

d)      Hotărârea Guvernului nr. 1149/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 116/2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 795 din  1 noiembrie 2002, cu modificările și completările ulterioare;

e)      Ordinul ministrului muncii, familiei, protecției sociale şi persoanelor vârstnice nr. 424/2014 privind aprobarea criteriilor specifice care stau la baza acreditării furnizorilor de servicii sociale, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 217 din 26 martie 2014.

(2) La data de 31 decembrie 2030 se abrogă:

a)  art. 139 din Legea asistenței sociale nr. 292/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 905 din 20 decembrie 2011, cu modificările și completările ulterioare;

b) Legea nr. 34/1998 privind acordarea unor subvenţii asociaţiilor şi fundaţiilor române cu personalitate juridică, care înfiinţează şi administrează unităţi de asistenţă socială, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 29 din 27 ianuarie 1998, cu completările ulterioare;

c) Hotărârea Guvernului nr. 1153/2001 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 34/1998 privind acordarea unor subvenţii asociaţiilor şi fundaţiilor române cu personalitate juridică, care înfiinţează şi administrează unităţi de asistenţă socială, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 756 din 28 noiembrie 2001, cu modificările și completările ulterioare.”.

21. La art. XVII, la partea introductivă, pentru o completă informare, sintagma „aprobată cu modificări prin Legea nr. 198/2012” va fi înlocuită cu sintagma „aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 198/2012”. Observația este valabilă și pentru art. XVII
alin. (4).

Totodată, pentru evidențierea corectă a naturii intervenției legislative, sintagma „se modifică și” se va elimina. 

La partea dispozitivă a pct. 1, sintagma „lit. j1” se va scrie „lit. j¹)”. Observația este valabilă și pentru pct. 2.

22. La art. XVIII alin. (2), pentru unitate redacțională, sintagma „se va republica” se va înlocui cu sintagma „va fi republicată”. Observația este valabilă și pentru cazurile similare de la alin. (3) și (4).

PREȘEDINTE

Florin IORDACHE

București

Nr. 1038/07.11.2023